Quantcast
Channel: Prin România » Sibiu
Viewing all articles
Browse latest Browse all 6

Muzeul Florean

$
0
0

Într-o pădure de foioase din Cerneşti, pe drumul ce duce spre Ţara Lăpuşului, se întinde, pe 40 de hectare, un inedit parc de sculptură monumentală. Prelungiri fluide dinspre zeci de ateliere de creaţie îşi dau întâlnire în Poiana Soarelui. Blocuri imense de piatră, calcar şi marmură au fost „deposedate” de părţile de prisos pentru a exprima gânduri şi mesaje pentru viitor. Aceste opere de artă şi-au câştigat deja un prestigiu internaţional şi au devenit un reper al turismului cultural.

Muzeul Florean este rodul unei iniţiative private a omului de afaceri Victor Florean, la care s-a adăugat viziunea monumentală a sculptorului (şi managerului) Mircea Bochiş. Colecţiile muzeului însumează, în prezent, circa 10.000 de piese de artă contemporană, provenind de pe toate continentele.

Anual, Muzeul Florean organizează trei acţiuni prestigioase: Tabăra de sculptură „Cărbunari”, Salonul Internaţional de Gravură Mică şi Mail-art, respectiv Festivalul Internaţional de Film Experimental.

Prima ediţie a taberei – cu valenţe de „simpozion de sculptură în marmură” – s-a desfăşurat în anul 1988. Manifestarea funcţionează după principiul acordării, în urma unui concurs, a cinci burse de creaţie care să permită artiştilor selecţionaţi să îşi continue anumite experimente de atelier. Organizatorii pun la dispoziţia participanţilor toate resursele materiale necesare, iar în final opera este amplasată în parcul de sculptură a muzeului. Vernisajul se face sub oblăduirea criticului de artă Pavel Şuşară. În plus, fiecare artist donează pentru colecţiile muzeului o piesă de sculptură mică. „Toate lucrările sunt gândite şi realizate pentru spaţii deschise, în particular pentru peisaj, scara lor este monumentală, materialul rămâne permanent piatra; fie că ea este marmură, calcar sau granit, tehnica este aceea care decurge din natura materialului, adică tăiere, cioplire, finisare şi asamblaj, iar concepţia lor priveşte în mod strict toate caracteristicile inventariate mai sus. (…) Gândit de la bun început ca un proiect pe termen lung, organizat strict ca o investiţie cu scadenţă nedeterminată, subordonat unei mult mai ample desfăşurări culturale şi manageriale, acest simpozion a luat în calcul, din chiar clipa naşterii lui, o evoluţie în flux, asemenea unui curs de apă…” (Pavel Şuşară, 2008).

Semnificativ este faptul că a noua ediţie (2007) a Simpozionului Internaţional de Gravură Mică organizat de Muzeul Florean s-a desfăşurat la Sibiu, în cadrul acţiunilor ce au marcat, pentru această locaţie, statutul de capitală culturală europeană. Exponatele au totalizat aproape 1.200 de lucrări aparţinând unui număr de circa 300 de artişti provenind din Europa, Africa, America de Nord, Extremul Orient, Orientul Mijlociu, America de Sud. Eveniment de anvergură europeană şi mondială, Salonul „a devenit un reper pentru calendarul manifestărilor artistice din România” şi „reprezintă atât o construcţie culturală şi un model de competenţă managerială, cât şi o sursă directă, rapidă şi eficientă de îmbogăţire şi diversificare a patrimoniului” (P. Şuşară, 2008).

Festivalul Internaţional de Film Experimental (prima ediţie, 2004) este socotit „copilul teribil al Muzeului Florean”. La a patra ediţie au fost proiectate 113 filme de artă, acoperind toate zonele geografice ale planetei. „Proiecţia maraton, care a durat peste zece ore, a adus în prim plan două componente: mai întâi, autoreflexivitatea, adică întoarcerea limbajului către sine însuţi, instrumentarea imaginii ca scop şi nu ca mijloc şi, în al doilea rând, vocaţia etică şi angajamentul moral, sondarea existenţei şi sancţionarea istoriei” (P. Şuşară, 2008).

Trei evenimente (o tabără, un salon şi un festival), două nume (Victor Florean, Mircea Bochiş), o singură instituţie: Muzeul Florean. Este una dintre iniţiativele private din România postdecembristă care s-a dovedit a fi viabilă, efervescentă şi de înaltă ţinută artistică. Avem astfel două componente majore (arta tradiţională şi manifestarea de tip avangardist) prin care Maramureşul îşi poate clădi o notorietate de „centru cultural de anvergură mondială”.

 

This post was submitted by Dorin Stef.


Viewing all articles
Browse latest Browse all 6

Latest Images